Ceaiul rooibos sau ceaiul rosu african se obtine din arbustul Aspalathus linearis, ce creste doar in nord-vestul Africii de Sud. Ceaiul obtinut prin infuzarea frunzelor arbustului este un ceai natural 100%, avand in vedere ca se dezvolta intr-o regiune nepoluata, inca salbatica, fara cofeina si cu un continut bogat in antioxidanti.
In limba africana rooibos inseamna tufis rosuâ, insa nu aceasta este nuanta arbustului. Frunzele plantei Aspalathus linearis au forma unor ace, iar cand sunt culese au culoarea verde, nuanta rosie o capata abia dupa ce au fost supuse procesului de uscare la soare.
Locuitorii Africii de Sud consuma acest ceai de sute de ani, in restul tarilor acesta are o rata de consum relativ mica, desi in istoria sa a existat si o perioada in care a cunoscut gloria. In anul 1772 botanistul de origine suedeza Carl Thunberg aduce din salbatica Africa frunzele de rooibos. Datorita pretului mic acest tip de ceai devine foarte popular, insa intra in conul de umbra aproape la fel de repede precum s-a facut cunoscut.
Abia in anul 1960 ceaiul rooibos revine in atentia consumatorilor iar lucrul acesta se datoreaza unei femei de origine africana care trata colicii bebelusului sau cu ceai rosu african â rooibos.
Planta Apalathus linearis fascineaza nu doar prin gustul dulceag si culoarea sa deosebita, ci si prin faptul ca se lasa stramutata din locul sau de origine. De-a lungul timpului au existat nenumarate incercari de a o planta si in alte medii, insa planta a refuzat sa se adapteze. Clima foarte aspra, precipitatiile foarte sarace, solul nisipos si aerul nepoluat din nord-vestul Africii de Sud si muntii Cedarberg sunt vitale arbustului rosu african.
Ceaiul rooibos are gust dulceag si parfumat fiind foarte usor de consumat neindulcit.
Beneficiile ceaiului rooibos: calmeaza colicii abdominali, insomnia, alergiile alimentare, este utilizat in pancreatite, preintampina tumorile, amelioreaza crampele stomacale si eczemele.
